2. Clauze abuzive cu privire la dobanda care permit modificarea ratei dobanzii in mod unilateral de catre banca, fara a preciza conditiile precise in care poate interveni o asemenea modificare, respectiv:
• dreptul bancii de a revizui rata dobanzii curente in cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara;
• obligatia imprumutatului de a achita eventualele sume datorate ca urmare a ajustarii dobanzii de catre banca si modificarea automata a graficului de rambursare ca urmare a ajustarii ratei dobanzii;
• mentiunea ca rata dobanzii este fixa sau variabila.
3. Clauzele din actele aditionale la conventiile de credit, din notificari sau din comunicarile care au modificat rata dobanzii, precum si actele aditionale care au modificat tipul dobanzii din fixa in variabila
4. Calculul dobanzii anuale raportat la o perioada de 360 de zile:
Calcularea dobanzii lunare (stabilite la un anumit procent pe an) in functie de numarul actual de zile raportat la o perioada de 360 de zile, este o prevedere ilegala care duce la incasarea de catre banca a unei dobanzi mai mari, in mod nedatorat, fapta ce poate fi calificata simplu ca infractiune.[1]
Conventia de credit induce in eroare consumatorul stabilind o dobanda pe an, pentru ca, ulterior, sa mentioneze ca anul are 360 de zile, astfel ca in fiecare an banca isi face cadou dobanda pe 5 zile.
[1] Pentru exemplificare, la un credit de 56.000 Euro acordat pe o perioada de 20 ani, dobanda lunara incasata in plus este de 3 Euro lunar. Daca ne raportam la o singura persoana, prejudiciul poate parea nesemnificativ (3 x 12 x 20 = 720 de Euro), dar daca inmultim aceasta suma cu numarul creditelor acordate de o banca (de ordinul zecilor sau sutelor de mii), se pot estima facil dimensiunile fraudei. Iar aceasta reprezinta doar o mica parte din neregulile savarsite de banci.
1. Clauzele care reglementeaza plata unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului sunt abuzive
Acest comision, calculat si perceput lunar, disimuleaza, de fapt, un procent consistent de dobanda, marind artificial costul efectiv al creditului si, in plus, creand bancii un avantaj concurential contrar uzantelor cinstite fata de celelalte banci.
Mai mult decat atat, acesta este calculat si perceput la valoarea initiala a creditului, si nu la soldul acestuia, ceea ce va face, in cazul creditelor ipotecare, acordate pe mai mult de 25 de ani, ca dobanda (aplicata la soldul creditului) sa ajunga sa fie chiar mai mica decat comisionul (care se va aplica la suma initiala imprumutata, indiferent de valoarea din credit rambursata deja la un moment dat).
2. Clauzele care reglementeaza plata unui comision de urmarire riscuri calculat la valoarea initiala a creditului sunt abuzive.
Conform clauzelor contractuale impuse de anumite banci, clientii sunt obligati ca lunar, odata cu achitarea ratei din credit, sa achite si un comision de urmarire riscuri, intr-un cuantum calculat din valoarea initiala a creditului.
Este evident ca ne aflam in prezenta unui alt tip de dobanda mascata, disimulata sub denumirea de comision, iar in situatia in care consumatorul isi indeplineste intocmai obligatiile de plata, in favoarea bancii va opera o imbogatire fara justa cauza, in defavoarea clientilor care, cu toate ca si-ar fi indeplinit obligatiile contractuale, vor fi platit lunar un comision de urmarire a riscului, fara ca riscul sa se fi materializat.
3. Clauzele cu privire la alte comisioane percepute in mod abuziv
Potrivit art. 36 din OUG nr. 50/2010, pentru creditul acordat, creditorul poate percepe numai: comision de analiza dosar, de administrare credit, de administrare cont, pentru rambursare anticipata, costuri aferente asigurarilor, penalitati, comision unic pentru serviciile prestate la cererea consumatorilor. Acest text legal nu lasa loc de interpretari.
Mentionarea unui numar excesiv de comisioane incalca dreptul consumatorilor la o informare precisa si corecta, drept reglementat de art. 45 din Legea 296/2004 privind Codul Consumului, fiind, totodata, si o practica comerciala incorecta.
2. Clauza prin care bancile isi rezerva dreptul de a converti moneda creditului si, odata cu aceasta, de a modifica dobanda aplicabila creditului si de a pretinde de la imprumutat costurile aferente acestor operatiuni
Asadar, banca isi rezerva dreptul de a schimba pur si simplu produsul bancar pentru care a optat imprumutatul, in cazul in care conditiile pietei ii vor fi favorabile acestuia din urma.
In plus, banca are si dreptul sa impute imprumutatului costurile aferente acestei operatiuni, costuri care, pe langa faptul ca nu sunt aferente unui serviciu prestat clientului (ci mai degraba a unui deserviciu) nu sunt cuantificate in nici un fel.
3. Mentiuni referitoare la debitarea automata a conturilor reclamantilor
Astfel, in cazul platii cu intarziere a ratelor, contractul prevede obligatia imprumutatului de a plati penalitati de intarziere, care ar putea fi mai mici decat pierderile suferite de consumator in cazul in care banca desfiinteaza un depozit, lipsindu-l pe titular de dreptul de a incasa dobanda aferenta.
Alegerea variantei celei mai putin costisitoare trebuie sa apartina debitorului, posibilitatea bancii de a actiona in orice fel, fiind susceptibila de abuzuri.
4. Obligatia imprumutatului ca, la solicitarea bancii, sa mai aduca inca un codebitor
Aceasta clauza obliga imprumutatul la un fapt care nu tine de vointa sa, ci a unui tert (care ar trebui sa isi exprime acordul pentru a deveni codebitor), motiv pentru care nu poate produce efecte juridice.
5. Clauzele care permit bancii declararea scadentei anticipate a creditului daca valoarea garantiilor aduse de consumator scade sub valoarea creditului ramas de plata, precum si celelalte clauze care permit Bancii declararea scadentei anticipate pentru acest motiv (clauzele de „garantie suplimentara”) sunt abuzive
Conform clauzelor contractuale impuse de anumite banci, daca valoarea garantiei aduse pentru acordarea creditului scade sub valoarea creditului ramas de achitat, din motive independente de vointa partilor contractante, imprumutatul este obligat sa aduca noi garantii, sub sanctiunea declararii scadentei anticipate.
Astfel, in situatia in care valoarea bunului adus drept garantie scade, consumatorul sufera o prima paguba, anume diminuarea patrimoniului sau cu valoarea cu care a scazut garantia, iar, in al doilea rand, este obligat (deoarece conform contractului trebuie sa preia si riscul bancii) sa mai aduca noi garantii, expunandu-se unor noi taxe notariale si comisioane bancare, ca sa nu mai vorbim despre indisponibilizarea acelor bunuri care nu mai pot fi lichidate cu usurinta datorita necesitatii obtinerii acordului bancii la instrainare.